Ce este disfuncția erectilă?

Definiția medicală

Ghidurile Asociației Europene de Urologie (EAU) definesc disfuncția erectilă ca incapacitatea persistentă de a obține și de a menține o erecție suficientă pentru o performanță sexuală satisfăcătoare. Cuvântul important este persistentă: aproape orice bărbat are, ocazional, momente în care erecția nu apare sau nu se menține.

Cât de frecventă este?

Este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate masculină. Într-un studiu clasic realizat în Statele Unite (Massachusetts Male Aging Study), aproximativ 52% dintre bărbații de 40–70 de ani au raportat un anumit grad de disfuncție erectilă, de la minimă la completă. Forma completă a crescut de la circa 5% la 40 de ani la circa 15% la 70 de ani.

NHS subliniază același lucru: problemele de erecție sunt foarte frecvente, mai ales după 40 de ani.

Episoade ocazionale vs. o problemă care persistă

Potrivit NHS, eșecurile ocazionale sunt de obicei cauzate de stres, oboseală sau consum excesiv de alcool și nu sunt motiv de îngrijorare. Pot apărea și ca efect advers al unor medicamente.

Dacă problema apare des, poate fi legată de:

• tensiune arterială mare sau colesterol crescut;
• diabet;
• depresie sau anxietate;
• probleme hormonale.

În studiul Massachusetts, probabilitatea disfuncției erectile a fost asociată, după ajustarea pentru vârstă, cu bolile de inimă, hipertensiunea, diabetul, cu medicamentele folosite pentru acestea, precum și cu indicatori de furie și depresie.

De ce contează această legătură

Erecția depinde de vase de sânge sănătoase, de nervi, de hormoni și de starea psihică. De aceea, o disfuncție erectilă care persistă poate fi un semnal timpuriu pentru o problemă de sănătate care merită investigată — nu doar un „simptom de dormitor”.

Ce poți face

• Discută cu un medic dacă problema se repetă. NHS recomandă consultarea medicului de familie în această situație.
• Schimbările de stil de viață recomandate de NHS includ: scăderea în greutate dacă este cazul, renunțarea la fumat, alimentație sănătoasă, mișcare zilnică, reducerea stresului și limitarea alcoolului.
• Tratamentele medicale (de exemplu inhibitorii PDE5) se prescriu după evaluare. Ghidurile EAU recomandă o abordare personalizată, adaptată cauzei și preferințelor pacientului.

Vezi și: Când e cazul să mergi la medic și Supliment vs. medicament.